Factorii care influenteaza fertilitatea
Conceperea unui copil depinde in egala masura de ambii parteneri.
De obicei, cuplurile care isi doresc un copil cauta sfaturi despre ce pot face pentru a-si maximiza sansele de a-l concepe.
Acest capitol doreste sa va informeze despre efectele varstei si ale stilului de viata asupra fertilitatii si despre importanta sincronizarii si a sanatatii inainte de conceptie.
Varsta, ciclul menstrual si ovulatia
In adolescenta timpurie, fetele au adesea ovulatie la intervale neregulate, ceea ce inseamna cicluri menstruale neregulate, dar in jurul varstei de 16 ani ovulatia si ciclul menstrual se regleaza. Ciclurile vor ramane regulate, cu o lungime intre 26 si 35 de zile, in general pana la varsta de 45 de ani, atunci cand devin mai scurte. Cand o femeie nu a avut o menstruatie timp de 1 an, ea a intrat in menopauza.
Pe masura inaintarii in varsta, fertilitatea scade ca urmare a modificarilor normale legate de varsta, care au loc la nivelul ovarelor. Spre deosebire de barbati, care continua sa produca sperma pe tot parcursul vietii, femeile sunt inzestrate inca de la nastere cu toti foliculii (ce contin ovule) pe care ii vor avea vreodata. La nastere exista in ovare aproximativ un milion de foliculi. Pana la pubertate numarul lor va scadea la aproximativ 300 000. Dintre acestia, doar aproximativ 300 ovuleaza pe parcursul anilor de reproducere, iar restul se pierd prin atrezie, un proces degenerativ care are loc indiferent daca femeile sunt gravide, au cicluri menstruale normale, utilizeaza sau nu mijloace contraceptive sau urmeaza un tratament de infertilitate.
Fertilitatea femeilor in varsta
Frecventa infertilitatii si a avortului spontan creste odata cu inaintarea in varsta. Varful fertilitatii la femeie este la 27 de ani si incepe sa scada dupa 30 de ani, in principal din cauza imbatranirii ovulelor. In fiecare luna in care se incearca conceperea unui copil, o femeie sanatoasa in varsta de 30 de ani are 20% sanse de a ramane insarcinata. Pana la 40 de ani sansele se reduc treptat la nivelul de cca. 5% in fiecare ciclu.
Femeile nu raman fertile pana la menopauza. Varsta medie pentru menopauza este de 51 de ani, dar cele mai multe femei ajung in imposibilitatea de a avea o sarcina de succes in jurul varstei de 45 de ani. Aceste procente sunt valabile pentru conceptia naturala, precum si pentru conceptia prin tratamente de fertilitate, inclusiv fertilizarea in vitro. Pierderea fertilitatii feminine din cauza inaintarii in varsta are loc din cauza scaderii treptate a calitatii ovulelor si a numarului acestora.
In perioada de dupa ovulatie mancati sanatos, eliberati-va de tensiune si cautati metode de a va relaxa, pentru a sustine implantarea cu succes in endometru a ovulului fecundat.
Un stil de viata sanatos poate imbunatati capacitatea de a concepe a unei femei.
Cel mai important pas pe care il poti face in pregatirea pentru conceptie este analiza starii tale generale de sanatate si asumarea unor schimbari pentru a o imbunatati. Nu doar ca iti vei spori sansele de a concepe un copil, dar vei pregati in acelasi timp terenul pentru o sarcina sanatoasa. Exista unele modificari cheie ale stilului de viata care sunt direct legate de fertilitate si de sanatatea copilului. Poti sa iti imbunatatesti stilul de viata prin adaugarea in rutina de zi cu zi a unor exercitii fizice, tehnici de relaxare, mai mult somn si odihna, alegerea unor mese echilibrate si consumul de vitamine prenatale.
Alimentatia
Alimentatia influenteaza fiecare etapa a procesului de reproducere, de la formarea spermatozoizilor si maturizarea ovulelor pana la formarea laptelui matern - procese bazate pe vitaminele, mineralele, aminoacizii si acizii grasi preluati de organism din alimente.
Exista unele substante nutritive care influenteaza in mod direct fertilitatea la femei, cum sunt zincul si vitaminele B6, C si E. Alegerea unei diete echilibrate este o investitie in corpul tau, in fertilitate si in sanatatea copilului tau. Este important sa incepi pregatirea pentru o sarcina sanatoasa inainte de conceptie, pentru a asigura atat dezvoltarea sanatoasa a fatului, cat si pentru a minimiza sau preveni complicatiile sarcinii.
Dezvoltarea sanatoasa a fatului
Probabil ca urmatoarele elemente nutritive nu influenteaza sansele tale de a ramane insarcinata, dar contribuie la dezvoltarea sanatoasa a copilului inca de la inceput. Ar trebui sa incluzi urmatoarele vitamine si minerale in dieta, deoarece sunt necesare copilului din primele zile de dezvoltare si de-a lungul intregii sarcini:
- Acid folic: asigura-ti un aport zilnic de minimum 400 micrograme, inainte de conceptie. Dupa ce ai ramas insarcinata, doza zilnica trebuie sa creasca la 600 micrograme. Acidul folic poate fi obtinut prin consumul de legume cu frunze de culoare inchisa, cereale integrale, paine si cereale fortificate si din vitamine prenatale.
- Calciu: este important pentru femei sa-si asigure cel putin 1 000 mg de calciu pe zi. Calciul contribuie la dezvoltarea oaselor. Poate fi obtinut din lapte, branza de vaci, iaurt si unele branzeturi.
ProFecund contine 400 micrograme de Quatrefolic™, care este un folat activ (acid folic bio-activ, 100% biodisponibil)
Prevenirea complicatiilor sarcinii
Urmatoarele substante nutritive ar trebui sa faca parte din dieta ta de fertilitate, deoarece contribuie la prevenirea anomaliilor la copil in timpul sarcinii si ajuta la scaderea riscului de avort spontan. Asigura-te ca ai in dieta alimente ce sunt surse de magneziu, seleniu si mangan.
Vitaminele prenatale
Este indicat sa incepeti sa consumati vitamine prenatale atunci cand incercati sa ramaneti gravida. De ce inainte? Amintiti-va ca un corp sanatos ofera baza pentru o conceptie si o sarcina sanatoasa. Daca incepeti sa luati vitamine prenatale acum, corpul dumneavoastra va fi gata pentru sarcina, ceea ce va ajuta la minimizarea complicatiilor si va asigura dezvoltarea sanatoasa a fatului. In plus, multe dintre substantele nutritive esentiale pentru conceptie se gasesc in vitaminele prenatale.
Greutatea
Daca incerci sa ramai insarcinata (sau planuiesti acest lucru in viitor), trebuie sa stii ca greutatea in exces iti afecteaza sansele de a concepe si de a avea un copil sanatos.
Supraponderalitatea poate afecta fertilitatea unei femei. Daca intentionezi sa ramai gravida in anul sau in anii urmatori, o alimentatie sanatoasa si exercitiile fizice regulate pot stimula fertilitatea. Reducerea greutatii chiar si cu numai cateva kilograme poate face diferenta. De asemenea, greutatea viitorului tata poate afecta sansele de a ramane gravida.
Este deosebit de importanta planificarea sarcinii pentru femeile cu diabet zaharat. Daca este posibil, se recomanda revizuirea starii generale de sanatate cu cel putin trei pana la sase luni inainte de a incerca sa ramai insarcinata.
Fumatul
Femeile fumatoare au nevoie de mai mult timp pentru a concepe decat cele care nu fumeaza si, totodata, sunt mai susceptibile de a avea probleme de fertilitate.
Majoritatea componentelor din fumul de tigara interfereaza cu abilitatea celulelor din ovare de a produce estrogen, facand ca ovulele sa fie predispuse la anomalii genetice. Deoarece fumatul afecteaza materialul genetic din ovule si spermatozoizi, ratele de avort spontan si de nou nascuti cu defecte congenitale sunt mai mari in randul cuplurilor care fumeaza. Este mai probabil la femeile care fumeaza sa aiba o sarcina nesanatoasa din punct de vedere cromozomial (cum ar fi o sarcina afectata de sindromul Down) decat la mamele nefumatoare. De asemenea, sarcinile ectopice (extrauterine) si travaliile premature apar mai des in randul fumatorilor de sex feminin.
Diversele substante nocive care intra in componenta gudronului se infiltreaza in mucoasa colului uterin, ingreunand inaintarea spermatozoizilor spre uter.
In mucoasa cervixului, concentratia de nicotina este de 10 - 20 mai mare decat in sange. Pe de o parte, acest lucru impiedica implantarea ovulului fecundat, iar pe de alta are o influenta toxica asupra embrionului. La femeile fumatoare, anumite componente ale nicotinei pericliteaza maturizarea foliculilor uterini, ceea ce impiedica dezvoltarea normala a ovulelor.
Riscul de infertilitate poate fi de doua ori mai mare decat in randul nefumatorilor, iar in timpul sarcinii, fumatul expune copilul la probleme de sanatate.
Vestea buna? Se estimeaza ca cele mai multe dintre efectele negative ale fumatului asupra fertilitatii sunt inversate la un an dupa oprirea fumatului.
Vrei sa ramai insarcinata? Atunci de ce sa astepti sa ajungi acolo ca sa te opresti din fumat? Opreste-te acum si comporta-te ca si cum ai fi deja gravida! Asta iti va spori sansa de a se instala sarcina.
Alcoolul
Exista putine dovezi stiintifice cu privire la modul in care consumul scazut pana la moderat de alcool afecteaza fertilitatea feminina. Oamenii au adesea dificultati in raportarea cu precizie a consumului de alcool si este dificila realizarea unei cercetari care izoleaza impactul alcoolului ca factor de influenta a fertilitatii.
Cu siguranta, insa, consumul exagerat de alcool poate afecta fertilitatea, crescand perioada de timp necesara pentru a concepe si reducand sansele de a avea un copil sanatos. La femei, alcoolul provoaca dezechilibre in sistemul hormonal care controleaza reproducerea. Chiar si cantitati mici de alcool pot afecta ciclul menstrual si pot reduce sansele de a concepe un copil.
Cea mai sanatoasa optiune este de a nu consuma deloc alcool in perioda in care incercati sa concepeti. Daca o femeie care isi doreste sa ramana insarcinata alege sa consume alcool, este recomandat sa nu depaseasca una pana la doua unitati de alcool, o data sau de doua ori pe saptamana (doua unitati de alcool sunt echivalentul a 175 ml de vin) si sa nu depaseasca limita luciditatii.
Exercitiile fizice
Exercitiile fizice de intensitate moderata (de exemplu, o plimbare vioaie) timp de 30 minute pe zi sunt recomandarea actuala pentru toti adultii si acest nivel de miscare este benefic pentru fertilitate. Unele studii sugereaza ca mai mult de 3 - 5 ore de exercitii fizice intense pe saptamana pot reduce fertilitatea la femei.
Programele de antrenament de mare intensitate pot modifica echilibrul hormonal, perturba ovulatia si intregul ciclu menstrual. In acelasi timp, studiile arata ca un stil de viata sedentar poate fi in detrimentul fertilitatii, astfel incat, intr-adevar, este vorba de moderatie.
Exercitiile intense, obositoare si prelungite cresc nivelul de cortizol si scad nivelurile hormonilor tiroidieni. Hormonii tiroidieni stimuleaza metabolismul si cu siguranta nu ne dorim reducerea metabolismului in urma unor exercitii fizice. Chiar si dupa 24 de ore de recuperare postexercitiu, nivelul de cortizol ramane ridicat, iar cel al hormonilor tiroidieni scazut. Acesti hormoni sunt corelati cu o buna sanatate suprarenala, care, la randul sau, influenteaza in mod direct functia tiroidiana si modul in care organismul gestioneaza stresul pe termen lung, toate acestea putand avea un impact negativ asupra echilibrului hormonal general si al fertilitatii.
Este demonstrat ca exercitiile fizice moderate si regulate intaresc musculatura, cresc flexibilitatea, stimuleaza circulatia, reduc stresul, previn depresia si anxietatea, promovand in acelasi timp detoxifierea hormonilor in exces si eliberarea toxinelor din organism. Toate aceste beneficii fac ca exercitiile fizice moderate si regulate sa fie esentiale pentru pregatirea unei sarcini. Femeile care incearca sa ramana insarcinate ar trebui sa urmeze in mod regulat un program de exercitii fizice de un nivel moderat, timp de 30 de minute pe zi, de 3 ori pe saptamana.
Stresul
Poate parea ireal, insa corpurile noastre sunt construite in asa fel incat sa nu permita conceptia in timpul perioadelor de stres extrem.
Cercetari recente arata ca, atat la femei, cat si la barbati, stresul creste nivelurile de hormoni de stres, cum sunt adrenalina, noradrenalina si cortizolul. Acestia pot inhiba eliberarea gonadotropinei (GnRH), principalul hormon al organismului responsabil pentru eliberarea de hormoni sexuali. Ulterior, acest lucru poate suprima ovulatia la femei, respectiv poate reduce numarul de spermatozoizi la barbati si determina un libidou mai mic atat la femei, cat si la barbati. Stresul cronic poate conduce la lipsa libidoului, precum si la o scadere a fertilitatii in general. Acest lucru a devenit astfel o problema atat de comuna incat a primit si un nume specific: disfunctie de reproducere indusa de stres.
Incercarea de a duce la termen o sarcina in perioade de stres intens expune fatul la risc. Organismul stie acest lucru, motiv pentru care se creeaza un mediu nefavorabil conceptiei. In general, o persoana stresata este o persoana nesanatoasa. Oamenii care traiesc permanent cu un nivel ridicat de stres sunt, de obicei, obositi si plini de tensiune nervoasa, ceea ce ii poate determina sa aleaga o alimentatie si un stil de viata nesanatos. Daca ai efectuat teste de fertilitate si ai constatat ca nu exista niciun motiv medical pentru infertilitatea ta, este momentul de a evalua nivelul de stres cu care te confrunti. Incearca sa adopti schimbari in viata ta, astfel incat sa te simti mai relaxata. O nutritie sanatoasa, exercitii fizice si de yoga sau meditatie pot ajuta la reducerea stresului.
Sau poate ai doar nevoie de o vacanta impreuna cu partenerul tau. . .
Conceptia depinde in primul rand de momentul in care are loc contactul sexual
Oamenii nu stiu cand sa faca sex.
La toate animalele, cu exceptia oamenilor, impulsul sexual este corelat cu momenmentul ovulatiei la femela. Inclinatia de a face sex in orice moment dintr-o luna sau dintr-un an este specifica doar speciei umane; ne separa de restul regnului animal si, din punctul de vedere al reproducerii speciei, este total ineficienta.
Exista doar o perioada foarte scurta, de numai cateva zile in fiecare luna, in care actul sexual poate conduce la o sarcina. Daca nu are loc in perioada din jurul ovulatiei, probabilitatea de a se solda cu o sarcina se reduce considerabil. La majoritatea animalelor, cu exceptia oamenilor, contactul sexual se produce exclusiv in acest moment precis, cand sansele de a se incheia cu o sarcina sunt maxime.
Ciclul menstrual poate da indicii despre momentul cand corpul femeii este pregatit pentru sarcina. Din perspectiva ovulului, exista o perioada de numai 12 pana la 24 de ore in care o femeie poate concepe. Deci, cum stim care este fereastra fertila? Raspunsul se afla in jurul ovulatiei si a ciclului menstrual. Prin intelegerea ciclului menstrual si a ovulatiei, poti identifica intervalul de timp optim pentru conceptie, adica zilele fertile. Vorbim despre zilele din ciclul menstrual al unei femei in care este posibila conceptia, adica numai cele cinci zile dinainte de ovulatie, plus ziua ovulatiei. Aceste sase zile reprezinta fereastra fertila din ciclul unei femei si reflecta durata de viata a spermei (cca. 5 zile) si durata de viata a ovulului (numai 24 de ore). Daca o femeie are contact sexual cu sase sau mai multe zile inainte de a ovula, sansa de a ramane insarcinata este practic zero. Daca actul sexual se produce cu cinci zile inainte de ovulatie, probabilitatea de conceptie este de aproximativ 10%. Sansele de a concepe cresc constant in cele doua zile dinainte si in ziua ovulatiei. Daca o femeie are contact sexual in oricare din aceste trei zile, are o sansa de 27 - 33% de a ramane gravida. La sfarsitul ferestrei fertile probabilitatea de conceptie scade rapid si, la 12 - 24 ore dupa ce ovuleaza, o femeie nu mai este capabila sa ramana insarcinata in timpul acelui ciclu. Pentru a ajuta la optimizarea sanselor de a concepe, acelor femei care nu reusesc sa-si depisteze perioada fertila sau cand sunt la ovulatie, actul sexual le este recomandat la fiecare 2 - 3 zile. Spermatozoizii pot trai in corpul unei femei timp de 3 - 5 zile. Cu toate acestea, un ovul eliberat de ovar traieste numai 12 - 24 de ore. Cele mai ridicate rate de conceptie au fost raportate in cazul in care ovulul si sperma s-au intalnit in primele 4 - 6 ore de la ovulatie. Este important de stiut ca urmarirea ovulatiei nu este imposibila; gasiti mai multe informatii in capitolul Identificarea zilelor fertile. Pentru cele mai multe cupluri, insa, totul se va reduce la a avea contact sexual suficient de frecvent in perioada potrivita a ciclului menstrual.
De altminteri, aceasta este cea mai usoara, ieftina si sigura metoda de a concepe un copil.
Desi ai un stil de viata sanatos, fertilitatea ta poate fi afectata de alte probleme de sanatate. Inainte de a concepe, este recomandat sa urmezi un control medical, in care medicul va evalua daca ai sau esti predispusa la diabet sau la riscuri de diabet gestational, hipertensiune arteriala, anemie, afectiuni tiroidiene, boli cu transmitere sexuala. De asemenea, va evalua imunitatea la rubeola si varicela.
Va examina istoricul tau medical, evaluand tratamentele medicale pe care le urmezi, sarcinile anterioare, sanatatea fizica si dieta alimentara, activitatea fizica si istoricul familiei. Medicul va sti sa iti faca recomandari in functie de necesitati.
Disfunctia ovulatorie
Cand ovulatia nu are loc regulat, medicul va spune ca suferiti de o disfunctie ovulatorie. Din fericire, tocmai ati achizitionat ProFecund, iar aceasta afectiune este una dintre cele in care produsul se dovedeste a fi foarte eficient.
Ovulatia este un proces complex, care depinde de o cantitate adecvata din anumiti hormoni necesari in anumite momente ale ciclului menstrual. Orice lucru care perturba reglarea hormonala a ciclului feminin poate duce la disfunctie ovulatorie. Hipotalamusul si hipofiza (glanda pituitara), organe care se gasesc la nivelul creierului, joaca un rol important in reglarea cantitatii de FSH si LH. Cantitati inadecvate din acesti hormoni la inceputul ciclului menstrual pot provoca disfunctii ovulatorii. Prin urmare, orice modificari ale modului in care functioneaza hipotalamusul si glanda pituitara pot afecta ovulatia. Pana la 30 - 40% dintre femei se pot confrunta cu disfunctii ovulatorii.
Disfunctia ovulatorie poate aparea din diverse motive, printre care se numara: dezechilibrele hormonale cauzate de disfunctii ale hipotalamusului, glandei pituitare si a ovarelor (cea mai frecventa afectiune cauzata de aceste dezechilibre o reprezinta sindromul ovarelor polichistice), hiperprolactinemia, obezitatea si subponderalitatea, practicarea de exercitii fizice excesive, disfunctia tiroidiana, insuficienta ovariana prematura, rezerva ovariana scazuta, stresul.
Cel mai frecvent simptom observat la femeile cu disfunctie ovulatorie este lipsa de regularitate (sau chiar absenta) ciclului menstrual. Femeile cu disfunctie ovulatorie au, de obicei, cicluri mai scurte de 21 de zile sau mai lungi de 35 de zile. De multe ori durata ciclurilor variaza foarte mult de la o luna la alta si adesea nu se raporteaza niciunul dintre simptomele comune ale debutului ciclului menstrual.
Amenoreea este termenul medical pentru absenta menstruatiei timp de sase luni sau mai mult. Ocazional, exista tulburari uterine care pot provoca o pierdere a menstruatiei, dar, in general, inseamna ca ovarul nu elibereaza un ovul si, prin urmare, uterul nu primeste niciun mesaj hormonal de la ovar cum ca incepe ciclul normal de ovulatie.
Efectul cel mai important al curei cu ProFecund este tocmai echilibrarea sistemului hormonal si, prin urmare, reglarea ovulatiei
Oligomenoreea este un alt simptom al disfunctiei ovulatorii. Inseamna existenta unor cicluri menstruale neregulate, cu un interval de timp crescut intre ele, de doua pana la patru luni. Este posibil ca femeile care au doar trei pana la sase cicluri menstruale pe an sa ovuleze ocazional, dar in multe cazuri, sangerarea neregulata care apare este de tip anovulatorie, fiind cauzata de o cantitate mica de estrogen. Acesta determina ingrosarea endometrului (mucoasa uterului), insa fara ca acest lucru sa fie asociat cu dezvoltarea si maturizarea completa a unui ovul. In fine, un ultim simptom pe care vi-l descriem este ciclul scurt (sau deficit de faza luteala). Se manifesta la femeile care au cicluri menstruale mai scurte de 25 de zile, mai ales in cazul in care a doua parte a ciclului, dupa ovulatie, este mai scurta decat ar trebui sa fie. Acest fenomen este numit deficit (sau insuficienta) de faza luteala si inseamna ca uterul nu are suficient timp sa se pregateasca pentru a primi o sarcina. Deficitul de faza luteala este adesea asociat cu o valoare de progesteron scazuta in a doua parte a ciclului menstrual.
Disfunctia ovulatorie poate fi recunoscuta numai in cazul in care femeia intampina dificultati in conceperea unui copil. Cu toate acestea, exista exceptii, in care si femei cu cicluri foarte regulate, consistente, se afla in incapacitatea de a ovula. Istoricul medical este util in diagnosticarea tulburarilor de ovulatie. Medicul poate solicita efectuarea unor teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul si, de obicei, simptomele vor dicta ce analize hormonale si ecografii vor fi necesare in timpul evaluarii.
Daca ovulatia nu are loc, se recomanda tratamente medicamentoase pentru stimularea ovulatiei. In timpul tratamentului are loc si o monitorizare atenta a perioadei de ovulatie; aceasta implica realizarea de ecografii si teste de sange.
Extractul special standardizat de Vitex agnus-castus din ProFecund echilibreaza balanta hormonala, regland astfel ciclul menstrual
Sindromul ovarelor polichistice (SOPC)
SOPC reprezinta o dereglare a functiei ovariene, cauzata de dezechilibre hormonale care restrang sau impiedica ovulatia. In general, femeile care sufera de acest sindrom au o productie inadecvata a hormonului foliculostimulant (FSH) si a hormonului luteinizant (LH), ceea ce duce la dezvoltarea incompleta a ovulelor si la cresterea nivelului de testosteron si a altor hormoni androgeni. De asemenea, au un metabolism anormal al insulinei, care se agraveaza cu anovulatia, creste nivelul hormonilor androgeni si conduce la obezitate.
Cauzele care determina SOPC nu sunt pe deplin intelese. Este clar ca exista o cauza genetica, deoarece probabilitatea este mai mare ca o femeie sa dezvolte SOPC daca mama sau sora ei are aceasta problema. Este, de asemenea, cunoscut faptul ca semnalele incoerente de la creier la ovare afecteaza productia de hormoni ovarieni, ceea ce agraveaza si mai mult conditia femeii.
Dezechilibrul hormonal cu care se confrunta femeile cu SOPC determina cicluri menstruale neregulate:
- Amenoree si oligomenoree: cum ovarele nu produc ovule in mod sigur, nivelul estrogenului este adesea scazut. Prin urmare, uterul primeste foarte putine mesaje pentru a-si ingrosa mucoasa. Deoarece nu se produce ovulatia, nici nivelul de progesteron nu creste suficient pentru a declansa menstruatia. Pacientele cu acest sindrom au, prin urmare, de multe ori menstruatii rare sau sunt complet absente.
- Menstruatii abundente sau neregulate: sunt mai frecvente la femeile cu SOPC care au o greutate peste medie. Femeile cu acest tip de menstruatie au nevoie de o investigare a mucoasei uterine prin histeroscopie si biopsie, pentru a se asigura ca nu dezvolta modificari canceroase sau precanceroase.
Multe femei cu SOPC au in sange un nivel crescut de hormoni de tip masculin (androgeni). Acestia sunt produsi in principal de ovare, care actioneaza intr-un mod anormal, dar, de asemenea, sunt produsi in tesutul adipos al organismului. Aproximativ jumatate din femeile cu SOPC au obezitatea drept problema centrala, iar tesutul adipos excesiv contribuie la nivelurile anormal de ridicate de hormoni masculini. Acesti hormoni masculini contribuie la unele dintre simptomele de SOPC, inclusiv acnee, cresterea anormala a parului si, mai rar, la ingrosarea vocii.
ProFecund INO a fost special creat pentru femeile care intampina probleme de fertilitate din cauza sindromului ovarelor polichistice.
Iata cum influenteaza SOPC fertilitatea. Cele mai comune probleme asociate cu SOPC sunt disfunctia ovariana si ovulatia anormala. Ambele predispun la infertilitate. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca exista multe femei care au o forma usoara de SOPC; acestea pot ramane gravide. Nu toate femeile cu SOPC nu ovuleaza. Unele pot ovula mai putin regulat decat femeile cu cicluri normale de 28 de zile, poate doar de cateva ori pe an, dar la fiecare ciclu in care se produce ovulatia exista oportunitatea de a ramane insarcinata.
De asemenea, se pare ca exista o asociere intre endometrioza si SOPC. Sunt multe teorii cu privire la cauzele endometriozei, dar afectiunea pare sa fie mai frecventa la femeile cu un mediu hormonal dezechilibrat si ovulatie inadecvata. Acesta ar putea fi un indiciu pentru a investiga femeile cu SOPC si probleme de fertilitate pentru endometrioza asociata. Istoricul medical si examenul pelvin sunt necesare pentru diagnosticarea SOPC. De regula sunt solicitate si alte teste pentru a confirma diagnosticul, cum ar fi analiza nivelului hormonilor din sange (FSH, LH, estrogen, hormoni androgeni), ecografia, biopsia endometriala.
ProFecund INO este un supliment alimentar cu ingrediente de origine naturala si va poate fi foarte util inainte de a intra in tratamente hormonale complexe si cu posibile efecte secundare.
Tratamentul va depinde de nevoile dumneavoastra specifice. Obezitatea poate agrava conditia, asa ca reducerea greutatii ar putea ajuta la imbunatatirea echilibrului hormonal. In cazul in care se doreste obtinerea unei sarcini, atunci se pot prescrie medicamente de stimulare a ovulatiei. De asemenea, se pot prescrie medicamente indicate in diabet, care pot ajuta corpul sa fie mai sensibil la insulina si sa conduca la ovulatie regulata.
Probleme ale trompelor uterine
Unele dintre cele mai frecvente cauze de infertilitate sunt afectiunile trompelor uterine, in care una sau ambele trompe sunt blocate sau afectate.
Trompa uterina este canalul prin care ovulul ajunge de la ovare in uter. In timpul ovulatiei, ovulul este eliberat din ovar si este preluat de catre fimbriile de la capatul trompei uterine, care arata ca niste degetele ce imbratiseaza ovarul vecin. Ovulul ramane aici timp de o zi si aici va avea loc fertilizarea, daca intalneste spermatozoizii care au trecut prin cervix, prin uter, pana in interiorul trompelor uterine. Ulterior, cilii din interiorul trompei vor impinge ovulul fecundat pana in uter, unde va ramane pentru inca aproximativ trei zile, inainte de implantarea sa in peretele uterin.
Aproape 25% dintre cazurile depistate cu infertilitate au la baza cauze tubare. Este o conditie medicala care poate fi tratata cu succes prin interventie chirurgicala sau poate fi ocolita prin fertilizare in vitro.
- blocarea totala sau partiala a trompelor
- cicatrici sau aderente pe trompe, ori alte leziuni sau daune cauzate de chisturi, proceduri chirurgicale abdominale etc.
- sarcini extrauterine in antecedente
- infectii netratate la timp
Cauzele infertilitatii tubare
Infertilitatea tubara este cauzata de afectiuni diverse, localizate la nivelul trompelor uterine:
Cauza primara a acestui tip de infertilitate o constituie infectiile pelvine frecvente. Cea mai comuna dintre ele este boala inflamatorie pelvina (sau anexita). Aceasta este cauzata, la randul ei, de infectii cu transmitere sexuala, care sunt provocate de doua bacterii, Chlamydia trachomatis, respectiv Neisseria gonorrhoeae. Aceste infectii se pot deplasa de la nivelul colului uterin, prin uter, pana la trompele uterine.
Infectia in aceste tesuturi determina un raspuns inflamator intens. In timp ce organismul lupta cu infectia, bacteriile, celulele albe din sange si alte fluide (un lichid pe care il numim, popular, puroi) umplu trompele uterine. Mucoasa trompelor uterine poate fi permanent afectata si deschiderea trompei de langa ovar poate fi partial sau complet blocata. Se va forma adesea un tesut cicatricial pe partea exterioara a trompelor si a uterului. Infectiile pot deteriora cilii din captuseala trompelor uterine, cei care faciliteaza transportul ovulului. Fara acestia, ovulul nu poate intalni spermatozoizii sau, in cazul in care un ovulul este fecundat, aceasta nu mai poate ajunge in uter. Toti acesti factori pot compromite functionarea normala a ovarelor sau a trompelor uterine si diminueaza in viitor sansele de conceptie sau pot duce la o sarcina extrauterina, care poate deteriora si mai mult trompele uterine.
O alta cauza a infertilitatii date de trompele uterine sunt tesuturile cicatriciale care rezulta din endometrioza (vezi in paginile urmatoare) sau in urma unor operatii chirurgicale abdominale (inclusiv cezariana). Acestea pot bloca intrarea ovulului in trompa uterina sau trecerea prin aceasta in uter. Legarea trompelor uterine poate deteriora, de asemenea, trompele uterine.
Diagnosticarea infertilitatii tubare
Majoritatea afectiunilor care provoaca infertilitate tubara sunt asimptomatice. Adesea, femeile aflate in aceasta stare nu-si dau seama ca trompele lor uterine sunt blocate pana cand nu intampina probleme de fertilitate. Totusi, femeile cu leziuni extinse ale trompelor uterine pot avea dureri pelvine cronice.
Istoricul medical si o examinare pelvina sunt necesare pentru diagnosticarea bolii trompelor uterine. Sunt recomandate, de asemenea, si alte proceduri pentru confirmarea diagnosticului, cum ar fi: sonohisterografia, histero-salpingografia (HSG), laparoscopia, in timpul carora se poate indeparta tesut cicatricial sau tesutul endometrial care blocheaza trompele uterine.
In caz de afectiuni relativ minore ale trompelor uterine, poate fi dificil de stabilit daca problema infertilitatii este datorata exclusiv prejudiciului trompelor uterine. Pot exista si alte cauze importante care contribuie la starea de infertilitate.
Tratamentul infertilitatii tubare
De obicei, tratamentul pentru infertilitatea tubara este fie o interventie chirurgicala asupra trompelor uterine, pentru repararea unei parti din daune, fie fertilizarea in vitro. Daca tesutul cicatricial din jurul trompelor uterine este cauza problemei, adesea acesta poate fi indepartat chirurgical. In cazul in care trompele uterine sunt deteriorate, ele pot fi reparate prin intermediul chirurgiei, in functie de tipul si gradul de deteriorare.
Endometrioza
Afectiunea in care tesutul care captuseste interiorul uterului, numit tesut endometrial, creste in afara uterului este numita endometrioza.
Tesutul endometrial din interiorul si din afara uterului raspunde la hormonii ciclului menstrual intr-un mod similar: se umfla si se ingroasa, pentru ca apoi sa fie eliminat, marcand inceputul urmatorului ciclu. Spre deosebire de sangele menstrual din uter, care este eliminat prin vagin, sangele din tesutul endometrial din cavitatea abdominala nu are nicio modalitate de a parasi corpul. In zonele unde se acumuleaza sange apare o inflamatie, formand tesut cicatricial. Acesta poate bloca trompele uterine sau interfera cu ovulatia. In plus, tesutul endometrial in crestere in interiorul ovarelor poate forma un tip de chist ovarian, numit endometrioma, care poate interfera cu ovulatia.
Endometrioza este o boala progresiva. Ea tinde sa se agraveze in timp si poate sa reapara dupa tratament. De obicei, se imbunatateste dupa menopauza.
- menstruatie retrograda: sangele menstrual neeliminat in timpul fluxului menstrual, care contine celule endometriale, poate sa urce prin trompele uterine in abdomen. Aceasta menstruatie inversa duce la implantarea anormala de tesut endometrial in pelvis
- raspandirea de tesut endometrial in vasele de sange si limfatice
- metaplazia coelomica, insemnand capacitatea celulelor din cavitatea pelvina de a se transforma in tesut endometrial.
- anatomie pelvina anormala sau distorsionata`
- inflamatie pelvina crescuta
- imunologie pelvina modificata
- disfunctie hormonala
Cauzele endometriozei
Cu tot progresul stiintific, medicina nu a reusit inca sa ofere o explicatie completa pentru aceasta afectiune. Exista mai multe teorii cu privire la cauzele endometriozei, dar niciuna nu a fost demonstrata cu certitudine. Cele trei teorii principale includ:
Factori de risc
Endometrioza tinde sa fie intalnita mai frecvent la femeile care au cicluri menstruale neintrerupte pe o perioada mai lunga. Printre aceste femei se numara mai frecvent cele care nu au fost niciodata insarcinate, cele cu debut precoce al ciclului menstrual, precum si cele care ajung la menopauza la o varsta inaintata. Pe de alta parte, endometrioza este intalnita mai rar la femeile care au intreruperi in ciclul lor menstrual, cum ar fi cele cu mai multe sarcini si perioade lungi de alaptare.
Endometrioza are si o componenta genetica, poate fi mostenita. Femeile cu rude de gradul intai diagnosticate cu endometrioza au o probabilitate de 7% de a dezvolta boala, comparativ cu 1% sanse in cazul celor fara antecedente familiale. De asemenea, endometrioza tinde sa fie mai frecventa la femeile de etnie caucaziana, comparativ cu afroamericanele si asiaticele. De asemenea, exista o prevalenta semnificativ mai mare de endometrioza la femeile cu infertilitate comparativ cu cele fertile.
Cum este afectata fertilitatea de catre endometrioza
Endometrioza poate afecta fertilitatea prin mai multe mecanisme:In prezenta aderentelor sau distorsiunilor anatomice semnificative, infertilitatea poate fi explicata in mod logic prin interferenta mecanica la preluarea si transportul ovocitului si prin peristaltismul modificat al trompelor uterine. In absenta denaturarilor anatomice ale bazinului, insa, infertilitatea asociata endometriozei este inca putin explicata.
Exista mai multe teorii care explica fertilitatea scazuta. Unele dintre acestea includ foliculogeneza modificata, disfunctie ovulatorie, fagocitoza spermei, imposibilitatea fecundarii, implantare defectuoasa, inhibarea dezvoltarii embrionului timpuriu, deficit de faza luteala si modificari imunologice. Modificarile inflamatorii cronice din cavitatea peritoneala a femeilor cu endometrioza sunt asociate cu cresterea volumului de fluid peritoneal si a numarului de macrofage, concentrarii si activitatii lor. Leucocitele din lichidul peritoneal interfereaza cu fertilitatea prin efecte citotoxice directe sau prin eliberarea de citokine si enzime proteolitice in mediul pelvian, care pot afecta functia de reproducere sau cresterea embrionului.
Simptomele endometriozei
Endometrioza poate fi asociata cu dureri pelvine, dismenoree si/sau infertilitate, sangerari abundente si neregulate, dar poate fi, de asemenea, si asimptomatica. Infertilitatea este, de obicei, cel mai frecvent simptom pentru care femeile sunt diagnosticate cu endometrioza. Nu este cunoscuta incidenta infertilitatii la femeile cu endometrioza, dar incidenta endometriozei la femeile infertile variaza de la 4. 5 la 33% (este in medie de 14%).
Diagnosticarea endometriozei
Diagnosticul definitiv al endometriozei necesita biopsie chirurgicala sau vizualizarea laparoscopica a leziunilor pelvine. Uneori, in timpul laparoscopiei se elimina tesut cicatricial si tesutul endometrial atasat la alte organe. Prezenta unui endometriom la o sonograma pelviana poate ajuta, de asemenea, in stabilirea unui diagnostic clinic de certitudine.
Tratamentul endometriozei
Din fericire, exista optiuni medicale si chirurgicale pentru tratamentul endometriozei.
Medicamentele calmeaza durerea asociata cu endometrioza, insa nu elimina boala. In plus, nu exista nicio dovada care sa sugereze ca tratamentul medical imbunatateste fertilitatea. Terapia medicala include tratamente hormonale si medicamente antiinflamatorii, care pot fi folosite separat sau in combinatie. Eficacitatea acestor diverse optiuni de tratament medical este comparabila.
Tratamentul chirurgical al endometriozei este recomandat pentru a restabili anatomia pelviana normala, de multe ori modificata din cauza adeziunilor si, de asemenea, pentru a inlatura cat de mult tesut anormal este posibil. Mai mult decat atat, chirurgia este sugerata pentru indepartarea endometriomelor, in special cand aceste chisturi sunt mai mari de 2 cm.
In general, in termen de 1 - 2 ani de la tratamentul chirurgical sarcina se poate instala la aproximativ 65% dintre femeile operate.
Endometrioza este o boala foarte serioasa. Daca va confruntati cu menstruatii abundente sau dureroase, ori cu dureri in timpul contactului sexual, adresati-va neaparat medicului!
Bolile cu transmitere sexuala
Infectiile cu transmitere sexuala, in special gonoreea si Chlamydia, pot afecta fertilitatea atat la femei, cat si la barbati.
Exista o singura modalitate de a evita o infectie cu transmitere sexuala. De fapt, exista doua, dar a doua implica abstinenta totala. Asadar, este mai bine sa faceti sex in conditii de siguranta, prin utilizarea unui prezervativ. Atunci cand sunt pregatiti sa aiba o familie, ambii parteneri pot fi testati pentru boli cu transmitere sexuala, astfel incat sa fie eliminat riscul transmiterii infectiei la celalalt partener sau la copil.
Chlamydia este o infectie bacteriana foarte comuna, care poate afecta orice persoana care a facut sex neprotejat. Se estimeaza ca cel putin 75% din femei si 40% din barbati nu prezinta nici-un simptom. Mai mult, deoarece simptomele infectiei cu Chlamydia trachomatis pot fi similare cu cele ale altor afectiuni, cum ar fi candidoza sau cistita, ele pot fi trecute cu vederea. Daca apar, simptomele pot include dureri pelvine, menstruatii dureroase si abundente, durere profunda in timpul actului sexual vaginal, sangerari intre menstruatii sau dupa contactul sexual, urinare frecventa, cu senzatie de arsura, secretii vaginale neobisnuite.
Chlamydia produce inflamarea uretrei (tubul de la vezica la deschiderea urinara) si/ sau a cervixului (colul uterin). Daca este lasata netratata infectia poate urca catre uter, trompe uterine si ovare, transformandu-se in boala inflamatorie pelvina. Aceasta poate forma tesut cicatricial si aderente. Cum am vazut mai sus, acestea pot duce la probleme grave de sanatate, inclusiv dureri pelviene cronice, sarcina ectopica si probleme de fertilitate.
Simptomele bolii inflamatorii pelvine includ: dureri abdominale si sensibilitate, durere profunda in timpul actului sexual, menstruatii dureroase si abundente, febra, secretie vaginala anormala, de culoare galbena, maronie sau verzuie sau o crestere a cantitatii secretiei vaginale.
Infectia cu Chlamydia se trateaza cu antibiotice.
Gonoreea este o infectie bacteriana care afecteaza, de obicei, zona genitala (desi nivelul gatului sau anusului pot fi, de asemenea, afectate). Gonoreea poate afecta atat barbatii, cat si femeile si se transmite foarte usor in timpul actului sexual, fie el vaginal, anal sau oral.
Gonoreea poate fi asimptomatica, ceea ce inseamna ca poate ramane nedetectata pentru mult timp la femei. Jumatate din femeile infestate nu stiu ca sunt bolnave, iar 10 - 40% din ele dezvolta o afectiune si mai grava. Cand apar simptomele, acestea includ: scurgeri vaginale anormale, durere in timpul urinarii, durere in timpul actului sexual, durere pelvina, cicluri menstruale neregulate, durere in gat (pentru gonoree in gat), durere si sangerare anala (pentru infectarea anala), mancarime.
Daca nu este tratata si se raspandeste in organism, gonoreea poate afecta uterul, expunand femeia la riscul de a dezvolta boala inflamatorie pelvina, posibila cauza a infertilitatii. Simptomele bolii inflamatorii pelvine includ: dureri abdominale inferioare si sensibilitate, durere profunda in timpul actului sexual, menstruatii dureroase si abundente, secretie vaginala anormala, de culoare galbena, maronie sau verzuie sau o crestere a cantitatii secretiei vaginale, febra.
Dupa cum vezi, simptomele celor doua procese infectioase sunt similare. Daca resimti vreunul, nu cauta sa te autodiagnostichezi. Solicita o consultatie de la medicul tau, el va fi in masura sa stabileasca un diagnostic si un tratament corect.
Fibromul uterin
Fibroamele sunt cel mai frecvent intalnite tumori ale sistemului reproductiv feminin. Un fibrom este o tumoare ferma, compacta, formata din celule musculare netede si tesut fibros conjunctiv, care se dezvolta in interiorul sau pe exteriorul uterului. Se estimeaza ca intre 20% si 50% dintre femeile de varsta reproductiva au fibroame, desi nu toate sunt diagnosticate. Alte cercetari estimeaza ca 30% - 77% dintre femei vor dezvolta la un moment dat fibroame in perioada lor fertila, desi doar aproximativ o treime din aceste fibroame sunt suficient de mari pentru a fi detectate de catre un medic in timpul unui examen fizic. In mai mult de 99% din cazurile de fibrom, tumorile sunt benigne (non-canceroase). Aceste tumori nu sunt asociate cu cancer si nu cresc riscul unei femei pentru cancer uterin. Fibroamele pot varia in dimensiune, de la cea a unui bob de mazare la marimea unui grapefruit mic.
Cauzele fibroamelor
Nu se stie clar ce cauzeaza aparitia fibroamelor. Se crede ca fiecare tumoare se dezvolta dintr-o celula musculara anormala a uterului, care se multiplica rapid sub influenta estrogenului.
Cum afecteaza fibroamele fertilitatea
Aproximativ 5% - 10% din femeile infertile au fibroame. Marimea si localizarea lor determina daca ele influenteaza sau nu fertilitatea. Printre cele agresive din acest punct de vedere se numara cele intramurale, submucoase sau cele foarte mari (cu diametru mai mare de 6 cm). Cele care cresc pe peretele interior al uterului pot determina modificari in tesutul endometrial si pot afecta fluxul de sange in cavitatea uterina, ceea ce face dificila atasarea ovulului fecundat de peretele uterin. Fibroamele subseroase pot interfera cu sarcina prin comprimarea sau blocarea trompelor uterine, impiedicand astfel sperma sa ajunga la ovul. De asemenea, fibroamele care schimba forma colului uterin pot afecta numarul de spermatozoizi care intra in uter, iar cele care modifica forma uterului pot interfera cu miscarea spermatozoizilor sau embrionului.
Hiperprolactinemia
Prolactina este un hormon produs de glanda pituitara. Principalele functii ale prolactinei au legatura cu sarcina si productia de lapte matern pentru nou-nascut. Cu toate acestea, prolactina poate avea un nivel ridicat si atunci cand femeia nu este insarcinata sau alapteaza, provocand o varietate de conditii care pot afecta functia menstruala si fertilitatea.
Cauzele hiperprolactinemiei
Sunt mai multe afectiuni care pot ridica nivelul de prolactina. Cresteri normale apar in timpul sarcinii, ca raspuns la stimularea mamelonului (de obicei dupa nasterea nou-nascutului) si in momente de stres. Cresteri anormale ale prolactinei pot aparea atunci cand celulele producatoare de prolactina din interiorul glandei pituitare (celulele lactotrofe) produc mai mult hormon decat este necesar sau atunci cand celulele lactotrofe cresc anormal, formand tumori (prolactinoame). De asemenea, nivelul crescut de prolactina poate aparea ca efect secundar al anumitor medicamente psihiatrice. O alta cauza a productiei excedentare de prolactina poate fi hipotiroidismul. Uneori, cauza este necunoscuta.
Simptomele hiperprolactinemiei
Hiperprolactinemia poate cauza o ovulatie neregulata sau chiar lipsa acesteia, rezultand in infertilitate. Femeile care au aceasta tulburare au adesea cicluri menstruale neregulate si pot prezenta lactatie atunci cand nu sunt gravide (asa numita galactoree).
In plus, excesul de prolactina poate influenta in mod direct functia de steroidogeneza a ovarelor, provocand tulburari ale ciclului menstrual.
Hiperprolactinemia este o cauza relativ comuna a amenoreei secundare (intreruperea sangerarii menstruale dupa aparitia primei menstre) si a metroragiei (sangerarea vaginala in afara fluxului menstrual).
In lipsa tulburarilor de menstruatie, hiperprolactinemia este de multe ori nediagnosticata.
Diagnosticarea hiperprolactinemiei
Un test simplu de sange pentru masurarea cantitatii de prolactina serica poate confirma un diagnostic de hiperprolactinemie. Deoarece fiecare persoana are variatii zilnice ale nivelului de prolactina, poate fi necesara repetarea testului de sange pentru a stabili un diagnostic, daca nivelurile hormonului sunt doar usor crescute. Multe femei primesc acest diagnostic dupa o evaluare pentru infertilitate sau menstruatii neregulate, dar altele nu au niciun simptom. Cresterile usoare de prolactina nu cauzeaza, de obicei, modificari notabile in ciclurile menstruale, desi ele pot scadea fertilitatea generala. Niveluri mai ridicate de prolactina pot provoca cicluri menstruale neregulate si reduc semnificativ fertilitatea unei femei, uneori cauzand simptome ale menopauzei (lipsa ciclurilor menstruale, bufeuri, uscaciune vaginala) si infertilitate.
Tratamentul hiperprolactinemiei
Tratamentul va depinde de cauza productiei excesive de prolactina. In cazul in care este pus un diagnostic de hipotiroidism, se va prescrie un medicament pentru tiroida. Odata ce problema tiroidei este corectata, cantitatea de prolactina din sange ar trebui sa scada la un nivel normal. Daca exista o tumora pe glanda pituitara sau cauza hiperprolactinemiei este necunoscuta, tratamentul cu medicamente poate reduce nivelul de prolactina. De asemenea, medicamentele determina si micsorarea tumorilor hipofizare. Desi aceste medicamente sunt foarte eficiente in aducerea nivelului de prolactina intr-un interval normal, ele nu pot vindeca tulburarea. Daca opriti tratamentul, nivelul de prolactina este probabil sa creasca din nou si, probabil, simptomele vor reveni. Odata ce nivelul prolactinei din sange este in limite normale, menstruatiile ar trebui sa devina mai regulate si sa se produca ovulatia. Cresterile hormonului prolactina raspund bine de obicei la medicamente si rareori necesita interventie chirurgicala.
Alte afectiuni
Anomaliile congenitale ale organelor genitale sunt defecte anatomice din nastere, localizate la nivelul organelor genitale feminine. Exista si anomalii care apar pe parcursul vietii si pot fi cauzate de anumite afectiuni sau medicamente. Ele trebuie corectate inainte de a concepe un copil, deoarece pot cauza infertilitate sau pot pune in pericol evolutia sarcinii daca fecundarea are loc. Astfel de anomalii sunt: anomalii de forma ale uterului prezente la nastere, de dezvoltare (uter septat, unicorn, bicorn, bidelf, dublu, arcuat) sau de pozitie (uter retrovers), anomalii ale endometrului, anomalii de forma ale ovulelor, precum si anomalii ale glandelor suprarenale si tiroidiene sau anomalii ale axului hipotalamo-hipofizo-ovarian.
Anomaliile uterine favorizeaza aparitia infertilitatii, dar nu pentru ca nu este posibila conceperea unui copil, ci din cauza faptului ca sarcina poate fi pierduta oricand din cauza formei si structurii anormale, in care fatul nu se poate dezvolta corespunza-tor.
Mucusul cervical anormal afecteaza deplasarea spermatozoizior din vagin spre cervix. Acesta poate avea doua cauze: ori sunt prezente anomalii cervicale congenitale (lipsa glandelor cervicale, lipsa receptorilor hormonali etc. ), ori anumite interventii au distrus mucoasa endocervicala.
Anticorpii antispermatici se dezvolta in canalul cervical si apar ca o reactie imuna la sperma. Acesti anticorpi afecteaza motilitatea spermatozoizilor si impiedica fecundarea. Anticorpii sunt molecule proteice din familia imunoglobulinelor, ce pot interfera cu activitatea spermei in diferite moduri: imobilizarea spermatozoizilor, aglutinarea lor, limitarea capacitatii acestora de a traversa mucusul cervical sau impiedicarea acestora de a penetra ovulul. Studii recente au descoperit corelatii intre infectiile tractului genital si productia de anticorpi antispermatici, iar una dintre cele mai stranse legaturi a fost gasita in cazul infectiei cu Chlamydia trachomatis.
Incompatibilitatea Rh apare in cazul unei transfuzii sanguine de la o persoana Rh pozitiva (donator) la una Rh negativa. In obsetrica, denumirea de incompatibilitate Rh este folosita pentru a descrie o situatie in care o mama Rh negativa este insarcinata, fatul avand Rh pozitiv. Fatul va mosteni intotdeauna gena Rh de la tata, de aceea este important sa se cunoasca Rh-ul partenerilor inainte de conceptie. Incompatibilitatea de grup Rh nu influenteaza posibilitatea de a concepe un copil, ci, la urmatoarele sarcini, daca fatul are din nou Rh pozitiv, exista posibilitatea ca sangele mamei sa se amestece in cantitati variabile cu cel al fatului si sa apara grade diferite de hemoliza, de la un banal icter neonatal pana la moartea fatului in uter.
La o mama cu Rh negativ si tata Rh pozitiv, dupa prima sarcina (sau primul avort) se administreaza imunoglobuline anti-factor Rh.