Folatii sunt regasiti in mare parte in alimente si sunt consumati in mod normal printr-o dieta bogata in legume cu frunze verzi, fructe, varza, drojdie de bere si produse de origine animala cum ar fi laptele si produsele lactate, galbenus de ou si ficat.
Din pacate folatii continuti de alimente sunt instabili si predispusi proceselor de oxidare; ei isi pierd rapid activitatea in timpul procesarii alimentelor, in timpul fabricarii si al depozitarii si au o biodisponibilitate de 25-50% in functie de tipul de alimente. Legumele cu frunze proaspete depozitate la temperatura camerei isi pot pierde pana la 70% din activitatea lor de folat in trei zile si in timpul fierberii pot pierde pana la 95%.
Oamenii nu pot sintetiza acidul folic si din cauza naturii sale solubile in apa, organismul depoziteaza acidul folic intr-o masura limitata. Din aceasta cauza, acidul folic necesita sa fie administrat si printr-o dieta corespunzatoare. Chiar daca noi consumam alimente care contin folati naturali sau sintetic derivati, acestea sunt metabolizate in 5-metiltetrahidrofolat, care este considerata a fi forma biologic activa a acidului folic – vitamina B9.
Deficitul de folati
Deficitul de folati reprezinta una dintre cele mai frecvente deficiente nutritionale si poate sa apara:
atunci cand aportul alimentar este inadecvat
- atunci cand o nevoie crescuta nu este insotita de un aport crescut (conditii fiziologice cum ar fi sarcina, alaptarea si etapele de crestere a copilului)
- atunci cand este alterata absorbtia nutrientilor (sau este accentuata pierderea lor)
- atunci cand metabolismul sau consumul de medicamente interfereaza cu capacitatea organismului de a utiliza acidul folic.
Exista mai multe afectiuni care pot duce la o deficienta nutritionala de folati cum ar fi defectele enzimatice, malabsorbtia, bolile sistemului digestiv, bolile hepatice, dar si alte conditii cu o rata ridicata a multiplicarii celulare, cum ar fi cresterea rapida a tesutului (sugari, copii si adolescenti) sarcina si alaptarea.
Deficitul in cazurile severe poate provoca anumite anomalii clinice, inclusiv anemie macrocitara, boli cardiovasculare, defecte de tub neural (DTN) si carcinogeneza. Deficitul de folati este asociat cu niveluri ridicate de homocisteina, boli neurologice si cerebrovasculare si tulburari de dispozitie.
Exista studii clinice care subliniaza importanta suplimentarii cu acid folic in:
Defecte de tub neural
Infertilitate feminina si masculina
- Avort spontan
- Afectiuni cardiovasculare
- Anemie macrocitara
- Tratament cu Metrotrexat
- Epilepsie
- Sindrom de colon iritabil
- Deficiente cognitive la varstnici
- Stil de viata care conduce catre niveluri scazute de acid folic
- Fumat
- Exces de alcool
- Alimentatie dezechilibrata
- Aport scazut de legume
- Diete cronice
Generatii de folati
Termenii de “folati” si “acid folic”, de asemenea, cunoscuti si sub numele de vitamina B9, sunt adesea folosite si ca alternative pentru a indica un grup de vitamine care sunt solubile in apa. In acest moment exista mai multe tipuri:
Prima generatie – Folatul alimentar
Se refera la diferiti derivati ai tetrahidrofolatului prezent in mod normal in produsele alimentare.
A 2- generatie – Acidul folic
Cunoscut si sub denumirea de folium, cuvant latin pentru frunze, a fost izolat din spanac in anul 1941. Este o molecula sintetica oxidata, care nu apare in natura, dar poate fi utilizata de catre organismul uman ca un precursor pentru a forma folati naturali care sunt activi biologic.
Acidul folic blocheaza activitatea coenzimei si trebuie sa fie redus la forma metabolica activa in interiorul celulei, printr-o serie de etape biochimice inainte de a putea fi utilizat de catre celulele corpului in caile metabolice vitale, cum ar fi producerea de ADN, reproducerea celulelor si metabolismul homocisteinei.
A 3-a generatie - (6S) Sare de calciu-5-methyltetrahidrofolat
In 1989 Bioresearch S.p.A a fost prima companie care a evaluat importanta reala a 5-metiltetrahidrofolatului si a depus utilizarea compozitiei farmaceutice stabile de 5-metiltetrahidrofolat.
Sarea de calciu 5-metiltetrahidrofolat este disponibila si din punct de vedere comercial si reprezinta a treia generatie de acid folic. Pana in prezent, sarea de calciu 5-metiltetrahidrofolat a fost singurul derivat de acid folic disponibil pe piata si capabil sa penetreze celulele corpului, fara a fi nevoie de alt proces de metabolizare.
A 4-a generatie – Quatrefolic®
Scopul pentru Gnosis’R&D a fost de a dezvolta o sare inovatoare de acid folic capabila sa depaseasca limitarile formei prezente in ceea ce priveste stabilitatea si solubilitatea slaba. In Februarie 2008, Gnosis a brevetat o noua generatie de derivat de acid folic, marca numita Quatrefolic®, (6S)-5-metiltetrahidrofolat sare de glucozamina.
Quatrefolic® reprezinta a patra generatie de folati inzestrati cu o stabilitate de lunga durata si o solubilitate deosebit de ridicata in apa, biodisponibilitate imbunatatita si siguranta in administrare bine stabilita.
QUATREFOLIC® VS ACID FOLIC
In ultimii ani au fost gasite tot mai multe dovezi ale avantajelor folatului redus vs acidul folic. Aceasta nevoie deriva si din incapacitatea unei parti a populatiei lumii de a asimila si metaboliza acidul folic din alimente sau suplimente.
Acidul folic si folatul alimentar nu sunt biologic active si trebuie sa fie convertite la 5-metiltetrahidrofolat (5-MTHF) printr-un proces compus din mai multe etape in care enzima metiltetrahidrofolat reductaza (MTHFR) detine un rol cheie. Unele persoane, din cauza modelelor lor unice genetice, au forme polimorfe ale acestei enzime si nu produc MTHFR in cantitate suficienta. 1, 2, 3
Incapacitatea unei anumite parti a populatiei lumii de a asimila si metaboliza acid folic din alimente sau suplimente pune in pericol sanatatea lor si creste riscul repercursiunilor asupra sanatatii. Formula biologic activa de 5-metilfolat, asa cum este Quatrefolic®, este cea mai indicata deoarece asigura in mod eficient necesarul de folat tuturor subiectilor potentiali, inclusiv celor care apartin polimorfismului MTHFR. 10
Frecventa populatiei de homozigoti pe zona geografica si etnie
Aceste defecte care se refera la MTHFR sunt foarte frecvente, desi ele variaza foarte mult intre grupurile etnice si regiuni. 10, 11 Aparitia nutrigenomicii indica faptul ca MTHFR se refera cel mai adesea la o mutatie genetica ce inhiba capacitatea organismului de a metaboliza acidul folic din alimentele pe care le consumam in metabolitul de care avem nevoie, L-5- metiltetrahidrofolat, astfel incat unele persoane nu pot de fapt sa utilizeze acidul folic. 12
Cercetarea stiintifica Cutting edge scoate in evidenta cat de mult este implicat polimorfismul MTHFR in starile de boala cronica si cum alimentatia cu folati poate contribui la inlocuirea metilarii adecvate si a starii de sanatate in general. 9
Quatrefolic® mai detine un avantaj si anume acela ca trece bariera gastrica si este absorbit in principal in intestinul subtire printr-un mecanism mediat de purtator. Transportatorul nu este saturat, iar acest lucru permite Quatrefolic® sa asigure o absorbtie mai mare de acid folic. 1,4
Quatrefolic® este sarea de glucozamina a (6S) –5- metiltetrahidrofolat si este structurat asemanator cu forma redusa si activa a acidului folic, astfel Quatrefolic® ocoleste etapa de conversie MTHFR si ofera un folat “finalizat” pe care organismul il poate utiliza imediat fara niciun fel de metabolizare.
Quatrefolic® raspunde tuturor consumatorilor si medicilor in legatura cu preocuparile lor despre potentialele efecte nocive ale administrarii acidului folic. Quatrefolic® nu determina la acumularea potential de acid folic ramas nemetabolizat in ser, care nu are nicio functie biologica si ale caror efecte nu sunt cunoscute inca.
(sursa http://www.quatrefolic.com/quatrefolic_vs_folic.php )
“UMFA” ACIDUL FOLIC RAMAS NEMETABOLIZAT IN SER
Mai multe studii au raportat o crestere a nivelurilor serice de acid folic nemetabolizat in ser (UMFA), deoarece implementarea fortifierii de acid folic duce catre o posibila ingrijorare cu privire la potentialul sau de a se “supradoza” si efectele adverse [5, 6, 7, 8].
Variabilitatea in prezenta sau persistenta UMFA in populatie sugereaza ca poate fi acumulat in sange ca urmare a diferitelor conditii descrise mai sus, cum ar fi metabolizarea, si/sau reducerea acidului folic la 5- metiltetrahidrofolat (polimorfism genetic), iar efectul supradozajului apare ca urmare a aportului de acid folic necontrolat. [13, 14, 15].
Pragul de saturatie in asimilarea de acid folic care duce la aparitia directa a UMFA in plasma este atins in momentul in care rezultatele sunt mai mari de 200-300 micrograme/zi. Consumul unei doze de acid folic sintetic conduce catre absorbtia de acid folic neredus, care poate interfera cu metabolismul acidului folic, pentru o perioada de ani. [7, 8, 16, 17, 18, 19].
Bibliografie
1. Patanwala I et al. Folic acid handling by the human gut: implications for food fortification and supplementation. Am J Clin Nutr. 2014
2. Scaglione F, Panzavolta G. Folate, folic acid and 5-methyltetrahydrofolate are not the same thing. Xenobiotica. 2014
3. Ulrich CM, Potter JD. Folate supplementation: too much of a good thing? Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2006
4. Pietrzik K et al. Folic acid and L-5-methyltetrahydrofolate: comparison of clinical pharmacokinetics and pharmacodynamics. Clin Pharmacokinet. 2010
5. Lawrence, Kripalani et al. "Profiling National Mandatory Folic Acid Fortification Policy Around the World." New York: Springer; 2012
6. Ulric et al. "Folate Supplementation: Too Much of a Good Thing?" Cancer Epidemiol Biomarkers Prev 2006;15:189-193
7. Strum et al. "Enzymatic reduction and methylation of folate following pH-dependant, carrier-mediated transport in rat jejunum." Biochim Biophys Acta 1979; 554, 249-257
8. Kelly et al. "Unmetabolized folic acid in serum: acute studies in subjects consuming fortified food and supplements." Am J Clin Nutr 1997:65:1790-5
9. Jamil K. Clinical Implications of MTHFR Gene Polymorphism in Various Diseases. Biol Med. 2014
10. Wilcken B et al. Geographical and ethnic variation of the 677C>T allele of 5,10 methylenetetrahydrofolate reductase (MTHFR): findings from over 7000 newborns from 16 areas worldwide. J Med Genet. 2003
11. Seremak-Mrozikiewicz A et al. The significance of 1793G>A polymorphism in MTHFR gene in women with first trimester recurrent miscarriages. Neuro Endocrinol Lett. 2010
12. Tsang BL et al. Assessing the association between the methylenetetrahydrofolate reductase (MTHFR) 677C>T polymorphism and blood folate concentrations: A systematic review and meta-analysis of trials and observational studies. Am. J. Clin. Nutr. 2015
13. Sweeney MR et al. Persistent circulating unmetabolized folic acid in a setting of liberal voluntary folic acid fortification. Implications for further mandatory fortification? BMC Public Health. 2009
14. Smith AD. Folic acid fortification: the good, the bad, and the puzzle of vitamin B-12. Am J Clin Nutr. 2007
15. Smith D. A. et al. Is folic acid good for everyone? Am J Clin Nutr. 2008
16. Colman, Green, Metz et al. "Prevention of folate deficiency by food fortification. Il. Absorption of folic acid from staple foods." Am J Clin Nutr I 975; 28:459-64
17. Shils et al. "Modern Nutrition in Health and Disease, 9th ed". Williams & Wilkins, Balt., 1999
18. http://www.efsa.europa.eu/it/home/publication/efsafolicacid.pdf
19. Morris MS et al. "Circulating unmetabolized folic acid and 5-methyltetrahydrofolate in relation to anemia, macrocytosis, and cognitive test performance in American seniors". Am J Clin Nutr. 2010